Biopsia
Pentru diagnosticul gradului, a tipului celulelor si efectuarii testelor specifice, va trebui deci sa furnizam medicului specialist anatomopatolog un fragment tisular numit biopsie, fragment ce va fi obtinut in timpul interventiei chirurgicale mari pentru extirparea tumorii primare sau cu anestezie locala printr-o mica interventie chirurgicala efectuata numai cu scopul prelevarii biopsiei, dar si prin alte modalitati ce vor fi expuse mai jos. Medicul anatomopatolog specializat in investigarea fragmentelor tisulare bioptice va realiza un raport in urma explorarilor pe care le va efectua punand la dispozitia medicului terapeut informatiile necesare pentru demararea unui anumit tip de tratament si evaluarea prognosticului.Sunt mai multe moduri de a preleva materialul bioptic.
Tipuri de biopsii
Biopsia excizionala - reprezinta excizia unui fragment important din tumoare sau chiar intreaga formatiune in scopul de a fi examinata. Actual aceasta forma de biopsie este inlocuita in mare parte de forme noi dar sunt anumite tipuri de tumori in care se obtin mai multe date importante si cu o mai mare acuratete numai dupa excizia ampla a tesuturilor malignizate.
Biopsia incizionala - cand doar o mica portiune tisulara este prelevata pentru biopsie. Acest tip de biopsie este cel comun pentru tumorile superficiale de parti moi - tesut conjunctiv, tesut gras, muscular, etc. si poate stabilii daca avem de-a face cu o tumoare maligna sau benigna.
Biopsia endoscopica - este modalitatea uzuala de prelevare a biopsie din tumorile tractului gastro-intestinal dar si tractul urinar (cistoscopia), cavitatii abdominale (laparoscopic), interiorul articulatiilor (artroscopie), arborele traheo-bronsic (bronhoscopie), etc. Este efectuata pentru tractul digestiv cu endoscopul - un dispozitiv de forma tubulara prevazut cu sursa luminoasa, microcamera si pensa ciupitoare. Acest sistem de prelevare a biopsiei nu mai necesita incizii si va utiliza orificiile organismului pentru introducerea endoscopului. Se va vizualiza direct leziunea si se va ciupi cu pensa speciala un fragment tisular din tumoare suficient pentru biopsie. Fragmentul va fi extras in afara organismului si va fi trimis pentru examinare de catre medicul anatomopatolog in serviciul de specialitate.
Colposcopia cu biopsie - este o procedura ginecologica care a devenit deja uzuala si se practica in scopul evaluarii pacientelor cu modificari ale colului uterin. Mai intai este explorat colul uterin iar fragmentul tisular ce se va preleva pentru biopsie va fi luat din zona in care apar cel mai clar modificarile.
Biopsia cu ac fin - se bazeaza pe o tehnica foarte simpla prin care este utilizat un an ac precum cel de seringa ce va fi introdus in masa tumorala si prin aspiratie se vor extrage celule canceroase ce vor fi puse pe o lama de microscop si vor fi oferite anatomopatologului pentru examinare. Rezultatul din partea specialistului poate veni in doar cateva minute.
Tumori din organe precum pancreasul, ficatul, plamanul sau glande precum tiroida, sanul, etc. pot beneficia de acest tip de biopsie si poate fi orientat diagnosticul ca ulterior sa se intervina chirurgical. Punctia biopsie cu ac fin poate fi practicata sub control radiologic, ecografic sau computer tomografic pentru ghidarea sa imagistica. Se poate face anestezie generala sau locala in functie de situatie si de toleranta bolnavului.
Un alt tip de biopsie utilizata in special in dermatologie este reprezentat de prelevare unei rondele tegumentare de mici dimensiuni utilizandu-se un dispozitiv special. Leziunea provocata este minima si se va vindeca spontan sau cel mult se va putea practica aplica un fir de sutura.
Biopsia maduvei osoase hematogene - In cazul aparitiei unor celule anormale in sangele circulant, a unei anemii inexplicabile, a unui numar prea mare de celule in sangele circulant sau a scaderii trombocitelor se va impune o punctie biopsie a maduvei din care provin aceste celule - maduva hematogena - ce este localizata in interiorul unor oase.
La adult biopsia medulara se preleveaza de obicei din creasta iliaca postero-superioara din centura pelvica. Acestea se afla pe partea posterioara a bazinului de o parte si de alta a osului sacru. Nu este o manevra dificila si poate fi practicata de catre hematolog si chiar de catre medicul internist sau de familie.
Se poate face o anestezie locala in care acul de seringa sa fie introdus mai profund pentru a anestezia si membrana ce acopera osul - periostul. Dupa aceasta se va utiliza un ac mai gros si bine ascutit cu trocar, montat la o seringa. Acul va fi introdus pana in spatiul medular si prin aspirare se va recolta cantitatea de maduva necesara. Aceasta are un aspect asemanator cu al sangelui dar poate contine si mici fragmente de tesut gras. Acest continut prelevat din maduva osoasa se va expune pe o lama de sticla si va fi pus la dispozitie medicului anatomopatolog sau hematolog pentru examinarea microscopica.
Pregatirea pieselor bioptice pentru examinare
Dupa ce tesutul bioptic este extras din organul bolnav vor urma mai multe proceduri pentru a obtine preparatul microscopic propriu-zis sub forma unor lame. Exista doua tehnici de obtinere a sectiunilor histologice cu o grosime de 5 micrometrii (0,0005 milimetrii) ce vor fi expuse pe lame de sticla pentru examinarea la microscop.
O prima tehnica este cea cu parafina pentru obtinerea preparatelor permanente, ce vor avea calitatea de a fi examinate in timp indelungat. Preparatul proaspat se va introduce intr-o solutie cu rol fixator in care va sta mai multe ore, timp direct proportional cu dimensiunea preparatului. Solutia este in cele mai multe cazuri formaldehida 10% ce are proprietatea de a conserva proteinele din preparat si a impiedica denaturarea lor ulterioara. Aceasta etapa este probabil cea mai importanta in obtinerea unor preparate de buna calitate. Preparatele fixate astfel in solutie de formaldehida vor fi introduse in masini specializate, unde pe perioada noptii vor trece prin cicluri de inlocuire a apei din compozitia lor cu parafina. In dimineata urmatoare personalul calificat - tehnicienii histologi - vor prelua preparatele tisulare aflate in blocuri de parafina si vor efectua sectiunile fine cu ajutorul unui dispozitiv special numit microtom. Aceste sectiuni se vor efectua in blocul de parafina si vor contine in interiorul lor si sectiunea din materialul bioptic. Aceste sectiuni extrem de fine vor fi luate cu mare grija si vor fi expuse pe lame de sticla pentru examinarea la microscop.
Biopsia incizionala - cand doar o mica portiune tisulara este prelevata pentru biopsie. Acest tip de biopsie este cel comun pentru tumorile superficiale de parti moi - tesut conjunctiv, tesut gras, muscular, etc. si poate stabilii daca avem de-a face cu o tumoare maligna sau benigna.
Biopsia endoscopica - este modalitatea uzuala de prelevare a biopsie din tumorile tractului gastro-intestinal dar si tractul urinar (cistoscopia), cavitatii abdominale (laparoscopic), interiorul articulatiilor (artroscopie), arborele traheo-bronsic (bronhoscopie), etc. Este efectuata pentru tractul digestiv cu endoscopul - un dispozitiv de forma tubulara prevazut cu sursa luminoasa, microcamera si pensa ciupitoare. Acest sistem de prelevare a biopsiei nu mai necesita incizii si va utiliza orificiile organismului pentru introducerea endoscopului. Se va vizualiza direct leziunea si se va ciupi cu pensa speciala un fragment tisular din tumoare suficient pentru biopsie. Fragmentul va fi extras in afara organismului si va fi trimis pentru examinare de catre medicul anatomopatolog in serviciul de specialitate.
Colposcopia cu biopsie - este o procedura ginecologica care a devenit deja uzuala si se practica in scopul evaluarii pacientelor cu modificari ale colului uterin. Mai intai este explorat colul uterin iar fragmentul tisular ce se va preleva pentru biopsie va fi luat din zona in care apar cel mai clar modificarile.
Biopsia cu ac fin - se bazeaza pe o tehnica foarte simpla prin care este utilizat un an ac precum cel de seringa ce va fi introdus in masa tumorala si prin aspiratie se vor extrage celule canceroase ce vor fi puse pe o lama de microscop si vor fi oferite anatomopatologului pentru examinare. Rezultatul din partea specialistului poate veni in doar cateva minute.
Tumori din organe precum pancreasul, ficatul, plamanul sau glande precum tiroida, sanul, etc. pot beneficia de acest tip de biopsie si poate fi orientat diagnosticul ca ulterior sa se intervina chirurgical. Punctia biopsie cu ac fin poate fi practicata sub control radiologic, ecografic sau computer tomografic pentru ghidarea sa imagistica. Se poate face anestezie generala sau locala in functie de situatie si de toleranta bolnavului.
Un alt tip de biopsie utilizata in special in dermatologie este reprezentat de prelevare unei rondele tegumentare de mici dimensiuni utilizandu-se un dispozitiv special. Leziunea provocata este minima si se va vindeca spontan sau cel mult se va putea practica aplica un fir de sutura.
Biopsia maduvei osoase hematogene - In cazul aparitiei unor celule anormale in sangele circulant, a unei anemii inexplicabile, a unui numar prea mare de celule in sangele circulant sau a scaderii trombocitelor se va impune o punctie biopsie a maduvei din care provin aceste celule - maduva hematogena - ce este localizata in interiorul unor oase.
La adult biopsia medulara se preleveaza de obicei din creasta iliaca postero-superioara din centura pelvica. Acestea se afla pe partea posterioara a bazinului de o parte si de alta a osului sacru. Nu este o manevra dificila si poate fi practicata de catre hematolog si chiar de catre medicul internist sau de familie.
Se poate face o anestezie locala in care acul de seringa sa fie introdus mai profund pentru a anestezia si membrana ce acopera osul - periostul. Dupa aceasta se va utiliza un ac mai gros si bine ascutit cu trocar, montat la o seringa. Acul va fi introdus pana in spatiul medular si prin aspirare se va recolta cantitatea de maduva necesara. Aceasta are un aspect asemanator cu al sangelui dar poate contine si mici fragmente de tesut gras. Acest continut prelevat din maduva osoasa se va expune pe o lama de sticla si va fi pus la dispozitie medicului anatomopatolog sau hematolog pentru examinarea microscopica.
Pregatirea pieselor bioptice pentru examinare
Dupa ce tesutul bioptic este extras din organul bolnav vor urma mai multe proceduri pentru a obtine preparatul microscopic propriu-zis sub forma unor lame. Exista doua tehnici de obtinere a sectiunilor histologice cu o grosime de 5 micrometrii (0,0005 milimetrii) ce vor fi expuse pe lame de sticla pentru examinarea la microscop.
O prima tehnica este cea cu parafina pentru obtinerea preparatelor permanente, ce vor avea calitatea de a fi examinate in timp indelungat. Preparatul proaspat se va introduce intr-o solutie cu rol fixator in care va sta mai multe ore, timp direct proportional cu dimensiunea preparatului. Solutia este in cele mai multe cazuri formaldehida 10% ce are proprietatea de a conserva proteinele din preparat si a impiedica denaturarea lor ulterioara. Aceasta etapa este probabil cea mai importanta in obtinerea unor preparate de buna calitate. Preparatele fixate astfel in solutie de formaldehida vor fi introduse in masini specializate, unde pe perioada noptii vor trece prin cicluri de inlocuire a apei din compozitia lor cu parafina. In dimineata urmatoare personalul calificat - tehnicienii histologi - vor prelua preparatele tisulare aflate in blocuri de parafina si vor efectua sectiunile fine cu ajutorul unui dispozitiv special numit microtom. Aceste sectiuni se vor efectua in blocul de parafina si vor contine in interiorul lor si sectiunea din materialul bioptic. Aceste sectiuni extrem de fine vor fi luate cu mare grija si vor fi expuse pe lame de sticla pentru examinarea la microscop.
Preparate astfel obtinute vor mai trece printr-un procedeu de colorare. Cei mai uzuali coloranti pentru preparatele microscopice sunt hematoxilina (un produs natural obtinut din lemnul unui arbust din America Centrala numit Haematoxylon campechianum) si anilina - un colorant artificial. Mai sunt utilizate combinatii de coloranti cum ar fi hematoxilina - eozina ce vor colora preparatul in nuante de la roz si portocaliu la albastru. In acest fel se vor evidentia cu mai multa usurinta distinct elementele celulare. In mod obisnuit nucleii celulelor sunt colorati in albastru inchis iar citoplasma si organitele celulare au o coloratie de diferite nuante de la roz la portocaliu.
Preparatele inghetate - extemporanee - sunt create cu scopul de a fi examinate la scurt timp dupa prelevarea biopsiei si ele nu au o calitate la fel de buna precum preparatele permanente. Anatomopatologul preia tesutul bioptic de la chirurg, il congeleaza prin intermediul unui dispozitiv specializat si va efectua sectiuni ce ulterior vor fi examinate pe lame la microscop, putand astfel oferi un rezultat chirurgului care isi va adapta abordarea chirurgicala in functie de acest rezultat.
Acesta este un procedeu rapid si cu mare utilitate pentru chirurg aducand un beneficiu important si bolnavului, caruia i se va putea face interventia chirurgicala optima pentru boala de care sufera.
Ca si preparatul congelat mai pot fi obtinute informatii despre natura celulelor tumorale prin intermediul punctiei cu ac fin si expunerea celulelor pe lama. Si in acest caz lama se poate vizualiza in foarte scurt timp la microscop. Punctia poate fi ghidata ecografic, radiologic sau computer tomografic (CT).
Examinarea piesei
Examinarea macroscopica
Acesta este un procedeu rapid si cu mare utilitate pentru chirurg aducand un beneficiu important si bolnavului, caruia i se va putea face interventia chirurgicala optima pentru boala de care sufera.
Ca si preparatul congelat mai pot fi obtinute informatii despre natura celulelor tumorale prin intermediul punctiei cu ac fin si expunerea celulelor pe lama. Si in acest caz lama se poate vizualiza in foarte scurt timp la microscop. Punctia poate fi ghidata ecografic, radiologic sau computer tomografic (CT).
Examinarea piesei
Examinarea macroscopica
Evaluarea piesei anatomopatologice incepe prin examinarea sa macroscopica si a biletului completat din sala de operatie. In majoritatea cazurilor fragmentele de tesut sunt de mici dimensiuni si sunt trimise impreuna acest biletul in care sunt facute anumite specificari legate de piesa - din ce organ provine fragmentul, din ce zona a sa, ce reprezinta, dimensiuni, etc.
De exemplu un polip sigmoidian obtinut cu ajutorul colonoscopiei va fi insotit de bilet completat cu urmatoarele date: dimensiunile polipului, suprafata (neteda sau aspra, boselata), consistenta (dura sau moale), implantarea (pediculat sau sesil), existenta sau a infiltrarii mucoasei colonului in acea arie, culoarea, friabilitatea, daca este sangerand sau nu, exprimarea in centimetrii a distantei de la anus si dispozitia pe peretele colic (anterior sau posterior), etc. toate aceste informatii fiind utile atat anatomopatologului pentru examinarea piesei cat si chirurgului pentru a-si adapta interventia chirurgicala conditiei impuse de polip, in cazul in care aceasta se va impune.
Atunci cand la anatomopatologie sunt trimise organe intregi sau parti din organe ca urmare a unor rezectii, aceste vor fi insotite de buletine care sa contina toate datele descriptive ale piesei. De exemplu in cazul splenectomiei practicate pentru boala Hodgkin (o forma de cancer a tesuturilor limfatice) se vor completa urmatoarele date: greutatea splinei, dimensiunile (x/y/z cm), descrierea suprafetei sale, consistenta, culoarea, daca exista sau nu defecte ale capsulei, daca sunt intacte vasele din hilul splinei sau daca avem de-a face cu tromboze ale hilului acesteia, daca avem adenopatie in hil si cati noduli sunt vizibili sau afectati, dimensiunea lor, etc.
Anatomopatologul va efectua sectiuni din splina si va realiza preparate pentru examinarea la microscop din acele arii care sunt modificate patologic sau care ii par suspecte. Prin examinarea preparatelor se va pune diagnosticul de certitudine al boli hodgkiniene sau a altor leziuni. Este posibil ca nu toate sectiunile sa contina modificari patologice ci doar o parte dintre acestea, diagnosticul precis fiind foarte important si totodata o mare responsabilitate a anatomopatologului, de acesta depinzand intregul tratament ulterior. Odata cu descrierea tipului de leziuni decelate la examinarea microscopica a sectiunilor se va preciza cu exactitate si aria din care provin.
De exemplu un polip sigmoidian obtinut cu ajutorul colonoscopiei va fi insotit de bilet completat cu urmatoarele date: dimensiunile polipului, suprafata (neteda sau aspra, boselata), consistenta (dura sau moale), implantarea (pediculat sau sesil), existenta sau a infiltrarii mucoasei colonului in acea arie, culoarea, friabilitatea, daca este sangerand sau nu, exprimarea in centimetrii a distantei de la anus si dispozitia pe peretele colic (anterior sau posterior), etc. toate aceste informatii fiind utile atat anatomopatologului pentru examinarea piesei cat si chirurgului pentru a-si adapta interventia chirurgicala conditiei impuse de polip, in cazul in care aceasta se va impune.
Atunci cand la anatomopatologie sunt trimise organe intregi sau parti din organe ca urmare a unor rezectii, aceste vor fi insotite de buletine care sa contina toate datele descriptive ale piesei. De exemplu in cazul splenectomiei practicate pentru boala Hodgkin (o forma de cancer a tesuturilor limfatice) se vor completa urmatoarele date: greutatea splinei, dimensiunile (x/y/z cm), descrierea suprafetei sale, consistenta, culoarea, daca exista sau nu defecte ale capsulei, daca sunt intacte vasele din hilul splinei sau daca avem de-a face cu tromboze ale hilului acesteia, daca avem adenopatie in hil si cati noduli sunt vizibili sau afectati, dimensiunea lor, etc.
Anatomopatologul va efectua sectiuni din splina si va realiza preparate pentru examinarea la microscop din acele arii care sunt modificate patologic sau care ii par suspecte. Prin examinarea preparatelor se va pune diagnosticul de certitudine al boli hodgkiniene sau a altor leziuni. Este posibil ca nu toate sectiunile sa contina modificari patologice ci doar o parte dintre acestea, diagnosticul precis fiind foarte important si totodata o mare responsabilitate a anatomopatologului, de acesta depinzand intregul tratament ulterior. Odata cu descrierea tipului de leziuni decelate la examinarea microscopica a sectiunilor se va preciza cu exactitate si aria din care provin.
Examinarea microscopica
Aceasta consta din vizualizarea sub microscop a lamelor cu preparate din diversele tesuturi si constituirea de catre anatomopatolog a unui raport complet a tuturor elementelor patologice.
Un exemplu de astfel de raport anatomopatologic ar fi in cazul polipului sigmoidian descris mai sus urmatorul: sectiune printr-o structura polipoida cu un ax central vascular acoperit de mucoasa cu structura adenomatoasa cu predominanta tubulara (aceasta reprezinta dispozitia coloanelor celulare in interiorul mucoasei ce acopera polipul si care la nivelul colonului sigmoid este cilindric pluristratificata). La nivelul nucleilor celulari se observa un grad de hipercromatoza (ceea ce reprezinta o intensa activitate mitotica in interiorul nucleilor cu tendinta de multiplicare marcata) cu pierderea aproape completa a citoplasmei (continutul celulelor dintre nucleu si membrana celulara in care se afla organitele celulare). Nu se evidentiaza invazie stromala (adica fara tendinta de invazie a straturilor mai profunde - submucoasa, musculara, seroasa).
In acest caz sunt descrise modificari precanceroase ale mucoasei polipului cu potential de malignizare dar care la momentul actual prezinta un prognostic favorabil.
Dupa examinarea macroscopica si ulterior microscopica se va emite raportul final - diagnosticul. Acesta in exemplul dat va fi: biopsie colonoscopica de la nivelul colonului sigmoid reprezentand polip adenomatos.
In aceasta forma a exprimarii concise a diagnosticului sunt incluse multe date importante si anume: localizarea leziunii la nivelul colonului, portiunea sa numita sigmoid, modalitatea de prelevare a biopsiei prin colonoscopie, ce reprezinta structura trimisa - polip si rezultatul examinarii microscopice si a vizualizarii modificarilor ce apar in microstructura polipului - adenomatos.
Sursa: Sfatulmedicului
Un exemplu de astfel de raport anatomopatologic ar fi in cazul polipului sigmoidian descris mai sus urmatorul: sectiune printr-o structura polipoida cu un ax central vascular acoperit de mucoasa cu structura adenomatoasa cu predominanta tubulara (aceasta reprezinta dispozitia coloanelor celulare in interiorul mucoasei ce acopera polipul si care la nivelul colonului sigmoid este cilindric pluristratificata). La nivelul nucleilor celulari se observa un grad de hipercromatoza (ceea ce reprezinta o intensa activitate mitotica in interiorul nucleilor cu tendinta de multiplicare marcata) cu pierderea aproape completa a citoplasmei (continutul celulelor dintre nucleu si membrana celulara in care se afla organitele celulare). Nu se evidentiaza invazie stromala (adica fara tendinta de invazie a straturilor mai profunde - submucoasa, musculara, seroasa).
In acest caz sunt descrise modificari precanceroase ale mucoasei polipului cu potential de malignizare dar care la momentul actual prezinta un prognostic favorabil.
Dupa examinarea macroscopica si ulterior microscopica se va emite raportul final - diagnosticul. Acesta in exemplul dat va fi: biopsie colonoscopica de la nivelul colonului sigmoid reprezentand polip adenomatos.
In aceasta forma a exprimarii concise a diagnosticului sunt incluse multe date importante si anume: localizarea leziunii la nivelul colonului, portiunea sa numita sigmoid, modalitatea de prelevare a biopsiei prin colonoscopie, ce reprezinta structura trimisa - polip si rezultatul examinarii microscopice si a vizualizarii modificarilor ce apar in microstructura polipului - adenomatos.
Sursa: Sfatulmedicului